Despre mine

Fotografia mea
Bucuresti, Romania
"Build of your imaginings a bower in the wilderness ere you build a house within the city walls." ("Duraţi-vă din visuri un refugiu undeva, în deşert, înainte de a vă înălţa o casă între zidurile cetăţii.") Kahlil Gibran

duminică, ianuarie 23, 2005

pierderea trecutului




De citiva ani, impresia, sentimentul ca sint expropriat de trecutul meu cu care multa vreme m-am simtit solidar. Eram eu, un fel de inradacinare mitica, un trecut nutritiv, poate obscur, dar care, de fiecare data cind se petrecea cu mine o schimbare majora, imi dezvaluia o isprava stramoseasca in care ceea se intimpla astazi isi gasea originea fabuloasa, seva dintii. Simt un fel de instrainare, de vestejire, de traire stinghera, saracacioasa, ca si cum n-as mai avea darul acelor seve turmentate de rivna roadelor.



30 de comentarii:

mabepo spunea...

Drumul catre fiinta incepe
printr-o mare cautare de sine,
si cand te dedici acesteia,
constati, cautandu-te,
ca esti in alta parte decat in tine,
si atunci tot ce ai fost tu,
se indeparteaza.

nelcor spunea...

Vad ca ma iei in serios. Imi place ceea ce spui si consimt la acest mod de a simti. Este insa de o religiozitate care nu ma caracterizeaza. Eu as vorbi cu vorbe mai mustoase, ca ale lui Blaga: 'ne pierdem ca sa ne-mplinim' sau 'izbinzi raspunzind in pierzanii'...

mabepo spunea...

Nu ma consider o religioasa,
dar tu esti un pic prea filozofic.

mabepo spunea...

E mult înapoi ? Atîta e si de-acum înainte
cu toate cà mult mai putin o sà parà.

nelcor spunea...

Ma bucur ca avem repere comune. Mai astept.

mabepo spunea...

bine,
Avui si eu odata spatele ars de urzicele soarelui
si talpile goale.Iti amintesc zile stinse demult, dar sa nu crezi ca mi-a trecut copilaria
sarind pe vremuri zaplazul. Nu, copilaria e inca aici.
Copilaria mea e aici si astazi.
Si daca as sari peste poarta toamnei
la care am ajuns, copilaria as salta-o cu mine
stransa in vine si-n pumnii mei arsi.
Nu trebuie decat putin sa-mi ajuti
c-un suras sau c-un val de frumusete navalit in obraji.

nelcor spunea...

Tu stirneste numai o clipa induratoarea scinteie
ce mai mocneste in vatra,
scinteia care alearga si ride,
mugurul de lumina
ce arde in singe ca moartea de albina.

mabepo spunea...

tu - cine esti ?
Si daca nu esti,
atunci unde esti si cum vei fi?

nelcor spunea...

Citeodata spun vorbe mari cari nu ma cuprind,
citeodata iubesc lucruri cari nu-mi raspund.
[...]
De pe un umar pe altul
tacind imi trec steaua ca o povara.

mabepo spunea...

Unde si cand m-am ivit in lumina, nu stiu,
din umbra ma ispitesc singur sa cred
ca lumea e o cantare.

nelcor spunea...

Cel mai mult de aici imi place:
din umbra ma ispitesc singur sa cred.
Fiecare cuvint e la locul lui si fiecare spune ce trebuie.
Mai ales despre credinta asa cum o simt eu, ca un fel de incredere delicat indrezneata.

mabepo spunea...

Spune-o-ncet, n-o spune tare,

mabepo spunea...

Spune-o-ncet, n-o spune tare,

nelcor spunea...

Strins tinuta subt surdina -
ca o plipiire de lumina -
inima tresare.
Si raspunde-n Ursa Mare.

mabepo spunea...

Sa evadam din cuviinta si din pravili-
indeamna citeodat'din inima un glas

nelcor spunea...

si din caverna sa, cu grai de-argint, un greier
indeamna zi cu zi si ceas de ceas.

mabepo spunea...

Pe deal, intr-o podgorie stropita vanat,
te-as duce uneori, sa ne lovim de soare.

nelcor spunea...

Sa ne intimpine o piersica pe creanga
ca un pacat de aur, toamna pe dogoare.

mabepo spunea...

Purtam inca in noi, fara izbanda, visuri,
cu libertati imaginare ne-nginam.

nelcor spunea...

ne ispitesc mereu, spre vai, spre culmi, pe unde
asemenea sa devenim salbaticiunii.

mabepo spunea...

Sau poate ca tu nici nu esti?
Vezi - sufletul mi-e-n cumpana -
O, daca as sti as cauta,
o,daca as sti ca fiinta n-ai,
as cauta sa-mi infloresti
aievea-ntruchipandu-te,

nelcor spunea...

Ti se duce, draga, duce
fara voie zvonul, vestea.
Vina n-am ca-ti sint de aur
drumul, umbra si povestea.

mabepo spunea...

Cu alesaturi de aur,
timpul curge prin albastru.

nelcor spunea...

Jinduiesc la cite-un astru
rasarit ca o ispita
peste-amurgul meu de-o clipa,
peste basmul in risipa.

mabepo spunea...

Surprinzator...
dar,
ulciorul de-arama
se umple pe rand, de la sine
aproape,
de flori si de toamna,
de foc, de-anotimpul din vine.

nelcor spunea...

Ca unui orb vindecat
lumea-n lumina mi s-a largit.
Puterile misca-n zenit.
Deschid portile: Timp neumblat,
bine-ai venit,
bine-ai venit!

mabepo spunea...

Numai putin, doar pin'la capatul vederii
sa se intinda timpul, sa se deschida-un drum.

nelcor spunea...

Daca eu nu, atuncea cel putin
aceasta apa sa te fringa,
aceasta unda sa te sfarme,
sa te stinga, sa te stinga.

mabepo spunea...

O nerabdare ma patrunde,
sa vad, prin lunile de foc,
ce fructe calde si rotunde
cresc sa-mplineasca vis si loc.

nelcor spunea...

Mirajul unui dulce fruct
imbrac-un simbure amar,
ca sa ne cada intr-o zi
neasteptat in palme - dar.